Unul din cele mai la moda subiecte printre cei care am pornit afaceri pe Internet este o ‘reteta a succesului’ pentru un startup online, reteta care sa ajute si pe cei care acum fac primii pasi. Surprinzator sau nu, cei mici sunt mai dispusi sa-i ajute pe cei de la inceput decat cei mari, preocupati deja de alte lucruri (pentru multi o ocupatie principala fiind aroganta, imi pare rau sa spun).

Acum cateva saptamani am prezentat la eBusinessIntro o serie de sfaturi de baza in legatura cu ce inseamna o afacere online, ce avantaje si ce riscuri prezinta.
Dar, dupa ce am participat si la OpenCoffee 1 si 2 mi-am dat seama ca nu ar fi rau ca si noi, cei cu afaceri incepute de ceva ani ar cam trebui sa ne facem o analiza asupra ce avem, ce nu avem si mai ales ce mai avem nevoie pentru a face pasul catre liga celor mari.

Hai sa vedem (din experienta mea, pe care o puteti considera mai mare sau mai mica…) ce e nevoie pentru a face dintr-un site, un business.

Viziune

Poate cel mai important aspect este sa reusesti sa identifici o problema si o nevoie a unui segment de piata si sa iti propui sa o rezolvi, reusind in acelasi timp sa si monetizezi rezultatele.

Atentie mare la un aspect: intodeauna trebuie sa-ti propui sa construiesti O AFACERE, NU UN SITE. Orice programator poate face un site; un programator bun va face un site bun, un programator foarte bun va face un site foarte bun, dar fara un plan de afaceri in spatele lui, orice site VA MURI DE FOAME in cateva luni. Motivul e foarte simplu: site-ul consuma resurse (fiannciare, de timp, umane) destul de importante, resurse care se traduc in cheltuieli directe sau indirecte importante, pe care daca nu le poti sustine devin o problema foarte repede.

Despre cum identifici si analizezi o nisa din piata a vorbit si Vlad aici foarte bine.

Necazul mare in .ro este ca marea majoritate a site-urilor sunt facute de echipe de programatori care nu reusesc sa-si stabileasca si un plan de afaceri, o strategie de dezvoltare sau sa-si apropie si oameni de vanzari de calitate. Exemple de site-uri super super OK din punct de vedere tehnic dar fara nici un plan de monetizare in spate sunt nenumarate din pacate.

Parte din viziune este sa fii in stare sa-ti accepti limitarile si sa atragi de partea ta oameni care sa te completeze…..

Resurse

Spuneam mai sus ca orice site va manca multe resurse, care in final se traduc in bani. In Romania, in general, metoda de finantare e simpla pentru multe site-uri. Echipa care l-a construit face si programare pentru terti, asigurandu-si astfel parte din finantare (parte mai mica sau mai mare (sau chiar singura), de la caz la caz).

Aceasta metoda are o mare problema: lipsa de focus; te vei trezi de cele mai multe ori ca site-urile facute pentru clienti sunt mai importante pentru tine pentru ca ele iti aduc banii, si de bani ai nevoie oricand. Vei ajunge sa muncesti mult mai mult altii decat pentru propriul proiect, si din cauza asta vei deveni din ce in ce mai frustrat…

Alternativa pe piata .ro e aproape inexistenta: e nevoie de investitori, de sume investite care pleaca de la cateva mii pana la sute de mii de Euro pentru X luni, care sa iti fie pusi la dispozitie pentru dezvoltare (in schimbul a unui procent din afacere evident). Aici stam rau de tot. Desi anul trecut au fost declaratii peste declaratii in aceasta directie, concret in afara de Alexis Bonte investitori importanti nu au aparut. Angel Investorii ocolesc zona de online, din motive care inca imi scapa, dar cert este ca sunt foarte putine sursele de finantare de acest gen (am sa incerc sa dezvolt intr-un post ulterior unde si de ce se ascund investitorii….).

Evident exista si varianta de imprumuturi bancare, dar sunt relativ greu de obtinut de un startup, si pe de alta parte avantajul atragerii unui investitor este faptul ca pe langa bani e aduce si un know-how extrem de valoros pentru orice antreprenor. O discutie cu un astfel de om va va ajuta de cele mai multe ori sa va descoperiti punctele slabe in strategia voastra, si veti avea parte de sfaturi… nepretuite, lucruri care de la o banca nu au cum sa vina.

Rabdare

Cu sau fara un plan de afaceri definit, intodeauna lucrurile vor merge mai prost decat crezi initial (poate doar daca te cheama Sergiu Biris sa iti iasa chiar mai repede decat te astepti :P)

Aici intervine rabdarea antreprenorului. Stransul din dinti devine exercitiu de fitnes, iar analiza continua trebuie sa devina la fel de ceva absolut natural, task de fiecare zi. Trebuie sa treci peste sfaturile prietenilor care iti vor zice sa te angajezi sa-ti mearga de doua ori mai bine cu de doua ori mai putina munca, trebuie sa treci peste ‘sfaturile’ binevoitorilor. Cred ca asta e cel mai dificil aspect. La 20 de ani entuziasmul te ajuta in aceasta directie, la 28 (cazul meu) te mai ajuta si echilibrul si experienta pe langa entuziasm, dar la orice varsta conteaza mult daca esti facut pentru asta.
Vlad spunea la eBusinessIntro ca diferenta intre un invingator si un invis este faptul ca invingatorul se ridica de jos o data in plus decat invinsul…Nu e rau sa-ti faci un reality-check si sa vezi de ce parte esti cand vine vorba de antreprenoriat…

Deci… 1,2,3

Asadar, viziune – resurse – rabdare. O reteta simpla pentru succes. Care in 90% din cazuri este gresita, dar si daca ai pus exact cat trebuie din fiecare, mai pui peste si putin noroc, amesteci bine 🙂 si ajungi in la cei 10%… duce la rezultate atat de dulci de te vei intreba cum nu ai facut asta toata viata…

Simplu, nu? 🙂

Boom are o initiativa ‘revolutionara’ pentru piata romaneasca, oferind un set de cifre foarte folositoare referitoare la income-ul din vanzarea de publicitate pe site-urile din reteaua lor.
E prima initiativa de acest gen, sunt informatii tare interesante acolo si reflecta cum si in ce fel se vinde la noi publicitatea functie de tipul site-ului.
Desi sunt cifre de o singura parte, as zice ca tinand cont si de cota de piata pe care Boom o detine, sunt clasamente si concluzii care pot fi traduse pentru toata piata, cu o rata destul de mica de eroare….

Nu e nevoie sa va dau nu stiu cate linkuri sa vedeti cat de frumos fierbe publicitatea romaneasca zilele astea, au de castigat cei ce reflecta piata prin diferite publicatii online si offline (si care-si mai iau si cate o castana cand calca pe coada cate o persoana importantra aflata sub val pe moment).
Daca totusi tocmai v-ati trezit, o mica recapitulare aici, dar si la Iulian gasiti mai tot ce trebuie.
E semn ca intr-o piata in care se traieste prea bine pe seama a prea putini oameni de calitate e usor rau sa rupi echilibrul si sa pornesti un adevarat carusel de probleme si scandaluri (va suna a online, cumva? (in afara de partea cu traitul bine, stiu 😛 ))

Nu ma pricep sa fac cine stie ce dreptate aici, probabil ca adevarul se afla in centrul de greutate al triunghiului format de cei trei grei ai publicitatii romanesti de azi.

Va propun insa un scurt studiu de caz despre ce fel de oameni, ce fel de campanii si cel fel de rezultate apar in publicitatea romaneasca (sau parte din ea):
Se da imobiliare-rezidentiale.ro, site-ul nostru, in crestere de bune luni incoace care incepe sa fie din ce in ce mai cautat de diferite agentii de publicitate care lucreaza cu clienti din zona ansamblurilor rezidentiale.
Unul din cele mai interesante telefoane a venit acum 2 zile din partea unei agentii, sa-i spunem X care avea un client, sa-i spunem Y, Y care gasise site-ul nostru si vroia reprezentare pe site. O domnisoara de la X suna la noi si ne intreaba despre rate-card, conditii etc.
Ii trimitem oferta prin email si ce nu gasesc cei de la X la noi? DISCOUNTUL.Nu au avut timp, garantez asta, sa se uite cine suntem, ce facem, cat de bine se pozitioneaza cam toate ansamblurile listate la noi in motoarele de cautare, ce trafic avem, ce cresteri de trafic in ultimele luni, adica un research absolut normal cand vrei sa investesti banii cuiva cu folos in zona online, dar au remarcat imediat ca nu aveau trecut DISCOUNTUL. Si evident ne-au reprosat ca altii le ofera discounturi de wellcome (?!?!?) si alte reduceri de pana la 30% (in timp ce noi ca niste fraieri dadeam preturi normale, fara inflatia pe urmatorii 50 de ani).

Ce sa inteleg eu din asta? Ca absolut toata lumea umfla preturile aberant de mult de isi permit sa ofere reduceri de 30% unui client nou venit? Ca rate-cardurile sunt o gluma pe care doar incepatorii nu o prind? Inteleg sa cer discounturi unor provideri cu care am mai lucrat, vad ce calitate au, am incredere etc. etc. dar de aici si pana a face distinctie intre doi provideri doar functie de ce discount ofera mi se pare o gluma proasta, intre noi fie vorba.Unde Dumnezeu sunt calculele de eficienta, unde sunt bugetele facute ca sa ‘iasa bine’ si pentru client nu doar pentru agentie?
Asta apropo de cum ne furam unii altora caciula si ce oameni fac media planuri in Romania….(nu o spun doar eu, si Calin vorbea de lucruri similare acum ceva timp…)

Nu o spun doar eu, ci mai toata lumea
DailyBusiness a scos doua articole tare interesante saptamana aceasta cu legatura directa cu mediul online, daca in primul din ele se refera la veniturie regiilor de publicitate in 2007, si vedem ca desi sunt cresteri foarte importante suntem inca departe de o piata matura si bine asezata, in al doi-lea a iesit o radiografie tare interesanta despre cum se privesc oamenii din industrie unii pe altii.

Aflam asadar ca Boom, AdEvolution sau Media Cafe au vandut mai mult in 2007 decat in 2006, unii semnificativ mai mult as zice, dar si ca un segment important din piata nu-si ofera datele in mod public (evident tine de modelul de business al fiecaruia..). Per ansamblu piata a crescut, dar mai putin decat se estima, si tot per ansamblu cred ca a crescut doar pentru ca crescut nivelul publicitatii in general si nu pentru ca online-ul a reusit sa-si ia o parte mai mare ca si procent…. dar asta e alta discutie

Cel mai interesant este insa faptul ca toti marii online-ului romanesc recunosc cat de orgolioasa este piata, cat de slab calitativi sunt marea majoritate a oamenilor din industrie si desi toata lumea inca afirma potentialul mare pe care-l are parca tonul incepe sa fie mai putin entuziast decat anul trecut pe vremea asta…
Delcaratia lui Orlando de exemplu mi se pare ca face toti banii

In online-ul romanesc sunt orgolii foarte multe, care dauneaza imaginii si afacerilor. De asemenea, inca un lucru negativ ar fi numarul scazut de oameni care au cu adevarat valoare pe acest segment”

(si sigur stie ce spune 🙂 )

Mie unul tare mi se pare ca dupa o perioada lunga de timp in care ne tot laudam cu ce explozie online vom avea, incet incet incepem sa ne dam seama ca tot romani suntem, ca tot pe burta mergem desi avem potential sa ne afirmam si ca asteptam inca sa vina cineva din afara sa faca minuni si la noi.
Deci: Romania = .ro (logic, nu?)

Si sa incheiem cu cuvintele lui Sergiu Biris intr-un articol Business Magazin de azi care mi se pare ca reflecta piata romaneasca de online foarte bine….

Problema in Romania nu este lipsa ideilor, ci mai degraba lipsa curajului, romanii avand mai mult gandirea angajatului decat pe cea antreprenoriala

Imaginile de mai jos sunt preluate de la Vivi, si prezinta o idee tare interesanta despre modul in care romanii percep lumea din jurul lor:

Mi s-a parut geniala ideea la momentul cand am citit-o prima data, mi se pare mai adevarata acum ca niciodata, nu de alta dar am avut de o saptamana sau doua incoace trecuta dovezi peste dovezi, si mi-am explicat de ce ne merge noua atat de prost de multe ori….

• BlogMarketingSurvey, realizat de Cristi si de noi; apar rezultatele, incep comentarii de gen puteam sa votez de 1000 de ori, cine naiba a voatat, nu e stiintific, nu e nu stiu cum, nu e nu stiu ce…
• WebClub#1, Vladimir are o prezentare inspirata prin care loveste adanc si prezinta altfel lumea online romaneasca, mai realist si mai in contact cu atitudinea multora. Ce se aude pe la colturi? Auzi ma, da cine naiba e asta de tot face pe interesantul? (nu, nu voi da nume, nu asta e ideea)
• Inceputul saptamanii trecute, toata suflarea online isi indreapta ochii spre Cluj de unde Sergiu anunta achizitia facuta de Alexis Bonte (51% din Trilulilu). ‘Ma, ceva nu se pupa la cifrele astea!’, ‘Asta sigur are un plan’, ‘Ceva nu e ok aici’, ‘Ce dracu e asa de valoare la site-ul asta, nu au copyright'(??). Reactii inca mai vin….
• Joia trecuta a avut loc OpenCoffee #1. Intalnire intre o serie de antreprenori mai la inceput dar si mai ‘avansati’ din zona online, in care am decis daca daca nu vom incerca sa ne ajutam si sustinem unii pe altii nu avem nici o sansa; vorbesc de asta cu un prieten care mai intreaba candid: De ce? Ce naiba va trebuie asa ceva? Oricum nu iese nimic.
• Iesim putin din online si mergem la concertul Kyle Minouge la Bucuresti, de sambata seara. Concert OK, se putea mai bine, e muuuult fata de ce ne oferta artistii romani (deci liniste baietii cu playback+negativ dus la nivel de religie…). Citesc azi un articol scris de o ziarista care sigur a vazut ‘alt film’ sambata seara. De ce? De ce nu, e pe gratis sa critici fara sa faci nimic.

Concluzia e destul de simpla, desi trista, nu o trag prima data, dar parca simt cum trec anii peste noi si nu facem nimic: mare parte a timpului suntem o suma de oameni mult prea constipati. Cea mai mare calitate de care dam dovada este disponibilitatea de a critica. Din pacate fara a fi si constructivi. Fara sa dam idei, fara sa rezolvam vreo problema, fara sa sugeram ce s-ar putea face pentru a schimba lucrurile in bine. Sindromul ‘capra vecinului’ pare sa fie prea puternic la noi, pare sa ne domine inca desi incercam sa ascundem asta de cele mai multe ori.
Tare mi-ar place daca am reusi sa criticam doar pe cei fata de care am reusit mult mai bine.
Daca un antreprenor l-ar critica pe Biris dupa ce a reusit el insusi sa faca un business online de 3 milioane de euro as intelege, dar asa parca stau sa ma gandesc despre ce e vorba….
Tare mi-ar place sa vad ca cei care demoleaza un concert al lui Kyle Minouge sunt oameni de media si de spectacol desavarsiti, sau ziaristi cu zeci de premii internationale, dar, iar, nu e cazul
Si tare mi-ar place ca cei ce demoleaza o initiativa de gen WebClub sa fi reusit macar 2-3 proiecte similare inainte. Asta insa e mai greu, si cere timp si munca, in timp ce o mana de noroi bine aruncata ia cam 2-3 secunde….

In rest, numai de bine. Ne complacem in atmosfera asta, desi declarativ suntem peste ea. E probabil unul din cele mai importante motive pentru care suntem mediocri in tot ceea ce facem, pe online sau pe offline.

Dar am o provocare / intrebare: Cum iesim de aici? Cum schimbam situatia asta?
Unde sunt evanghelistii care sa ne arate ce si cum se face?