Se implinesc 17 ani decand la Timisoara au murit primii oamenii, primii eroi ai Revolutiei din ’89.
S-au scris tone de carti, articole, si istorii ale Revolutiei, si impresia generala ramane ca nu prea stim nici jumatate din adevar;
IT-ul si comunicatiile au profitat probabil cel mai mult de perioada de dupa ’89. Fara schimbarile de atunci probabil ca am fi ramas cu un decalaj enorm fata de Vest si probabil ca Internetul ar fi fost ceva bine cenzurat de catre autoritati (vezi China). Noi, cei din IT&C, ar trebui in perioada aceasta sa ne gandim putin mai mult la Revoultie, la revolutionari, si la ce au reusit ei atunci (ajutati sau nu), si sa spunem…
Multumim!
Mircea, in martie 1998 ma aflam la Timisoara, nu conteaza de ce. Avem 20 de ani. Intr-o zi m-am dus la Cimitirul Eroilor, unde erau inmormintati cei care au murit in decembrie 1989. Impresionant……….cind am citit anul nasterii pentru foarte multi….
Pe multe cruci erau asa: 1980 – 1989. 1972 – 1989, 1974 – 1989, 1970 – 1989. Ce dracu’ sa mai zici dupa ce vezi asa ceva….Repet, era vorba de oameni morti in conflictul ala armat de cacat (ma scuzi….) pentru care cine dracu’ a platit cu adevarat pina acum?
Nu a platit nimeni, si ne prea stie nimeni cu adevarat ce s-a intamplat. Dar mi-e cam rusine de cat de repede uitam.
Sunt doar 17 ani si e o liniste cam apasatoare….
Ce s-a intamplat la Timisoara nu a fost intamplator, totul a fost bine organizat cu mult timp inainte. Iliescu stie asta, insa se face ca habar n-are, asta pentru ca reactia Bucurestiului a fost mai rapida fata de cum prevedea planul. (22 decembrie in loc de 30 decembrie).